.png)
Lunis 29 de Abrili, in Biddacidru, in sa Mediateca comunali, bia Parrocchia 190, h. 16:00 ddoi est su de 6 atóbius de su labboratóriu culturali in Língua Sarda “Lunis in su Tzínema.
Su film chi faint a biri est “Padre padrone”, unu film de su 1977, dirígiu de is fradis Paolo e Vittorio Taviani. Sa bidea de su film est pigada de su romanzu autobiogràficu de Gavinu Ledda.
Cunsiderau su capulavoro de is fradis Taviani est una de is òperas prus rapresentativas de su tzínema italianu de is annus Setanta, gràtzias puru a su realismu de is immàginis e a s'umperu mannu de su sonu. A s'inghitzu dd'iant pentzau cumenti a iscenegiau po sa televisioni ma a pustis dd'iant presentau a su de 30 "Festival di Cannes" innui si fiat agiudicau sa "Palma d'Oro" e su prémiu de sa crítica internatzionali "FIPRESCI". In Itàlia dd'iant proietau su 2 de Cabudanni de su 1977, a pustis dd'ant isertau in sa lista de is 100 film itàlianus de sarvai. Mancai su risurtau òtimu e is cummentus positívus, a su momentu de s'ispartzinadura "Padre padrone" iat arritziu críticas negativas meda de parti de medas sardus chi si chesciant po sa rapresentatzioni mala de sa Terra nadia.
TRAMA
S'istória, ambientada in Sardigna, contat s'afrancamentu de unu gióvunu pastori de su babbu dispóticu chi, po netzessidadi, ndi ddu tirat de iscola a s'edadi de ses annus, lassendi·ddu analfabbeta fintzas a bint'annus.
A ses annus Gavinu depit isbandonai s'iscola chi abbitat de pagus dís, ca su babbu Efísiu, tenit abbisóngiu de s'agiudu suu: depit catiai is brebeis e agiudai diaici a mantenni sa famíllia. A bint'annus issu iscit totu de sa vida de su pastori: de pasturas, de montis, de padentis, de bestiàmini, ma no iscit ni ligi ni iscriri e fueddat iscéti in sardu. Sa vista de duus piciocus cun sa fisarmónica ndi ddu fait iscidai: po si ndi procurai una, bocit unus cantu angionis. Est su primu atu de ribbellioni contras a su babbu chi, perou, sighit a detai lei. Candu, difati, a pustis chi una gelada at distrúgiu s'olivàriu insoru, Gavinu detzidit de disterrai in Germania, Efísiu non ddi donat su permissu. Su piciocu partit po su servítziu militari: est sa grandu ocasioni po si afrancai e si riscatai e non si dda lassat fuiri. Cun s'agiudu de is cumpàngius imparat a ligi e a iscriri, a pustis firmat po abarrai sordau fintzas a candu, pigada sa maturidadi, torrat a domu. Non ismitit, perou, de istudiai, e giai chi su babbu nci ddu bolit torrai a mandai a sighiri is brebeis, Gavinu e su babbu certant, lompendi a s'iscudi pari pari. Ddu bincit, ma si ndi depit andai de domu: no po ubbidiéntzia ma po issu etotu. Si pigat sa Làurea cun una tesi in glotologia a suba de sa Língua sarda, iscriit líbburus e bessit insennianti a cuntratu in s'Universidadi deTàtari.
Su labboratóriu ddu fait s'assótziu culturali "Sarditinera" in collabboratzioni cun su Comunu de Biddacidru e s'assótziu culturali “SEMM – Sardegna Europa Mediterraneo Mondo”.
Su labboratóriu est a indonu e fait parti de is atividadis culturalis in Língua Sarda de sa Províntzia de su Sud Sardigna chi sa Regione Autònoma de Sardigna finantziat cunformas a sa L.482/99 e a sa L.R. 22/2018.
“Lunis in su Tzínema” est unu labboratóriu chi previdit sa proietzioni de 8 film o cortometràgius de argumentu sémpiri diferenti chi riguardant s'istoria e sa cultura de sa Sardigna. Su film podit èssiri in língua sarda o in língua italiana ma su chi aunit custus 8 atóbius est sa Língua Sarda, difatis is cumentus, is osservatzionis ddus faint totu in sardu.
Giai chi dónnia atóbiu riguardat un'argumentu diferenti, si podit abbitai su labboratóriu/atóbiu chi prus interessat.
Non ddoi at abbisóngiu de si iscriri a su labboratóriu, bastat a si presentai in sa Sala letura de sa Mediateca Comunali dónnia Lunis a is cuatru (16:00).